Sănătatea precară a inimii prezice îmbătrânirea prematură a creierului

Estimând vârsta creierului oamenilor pe baza scanărileor RMN și folosind învățarea automată, o echipă condusă de cercetătorii UCL, din Anglia, a identificat mai mulți factori de risc pentru un creier îmbătrânit prematur. Sănătatea precară a inimii este unul dintre ei.

Ei au descoperit că sănătatea precară a inimii la vârsta de 36 de ani a prezis o vârstă mai mare a creierului mai târziu în viață, în timp ce bărbații aveau, de asemenea, tendința de a avea un creier mai bătrân față de femeile de aceeași vârstă.

• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
• De ce uneori zăpada pare albastră?

Descoperirile au fost publicate în The Lancet Healthy Longevity.

Oamenii de aceeași vârstă aveau creierul de vârste foarte diferite

O vârstă mai înaintată a creierului a fost asociată cu scoruri ceva mai slabe la testele cognitive și, de asemenea, a prezis o creștere a contracției creierului (atrofie) în următorii doi ani, sugerând că vârsta creierului ar putea fi un marker clinic important pentru persoanele cu risc de declin cognitiv sau alte boli legate de sănătatea creierului.

„Am descoperit că, în ciuda faptului că oamenii din acest studiu erau toți de vârste reale foarte asemănătoare, a existat o variație foarte mare în ceea ce privește vârsta prezisă de modelul computerizat pentru creierul lor”, a declarat profesorul Jonathan Schott, autor principal al studiului.

„Sperăm că această tehnică ar putea fi într-o zi un instrument util pentru identificarea persoanelor cu risc de îmbătrânire accelerată, astfel încât să li se poată oferi strategii de prevenire precoce, direcționate, pentru a-și îmbunătăți sănătatea creierului”, spune profesorul, citat de Medical Xpress.

Un studiu cât o viață

Cercetătorii au aplicat un model de învățare automată bazat pe RMN pentru a estima vârsta creierului participanților la studiul Insight 46, finanțat de Alzheimer’s Research UK, condus de profesorul Schott.

Participanții la studiu sunt extrași din 1946 British Birth Cohort din cadrul Medical Research Council National Survey of Health and Development (NSHD). Deoarece participanții au făcut parte din studiu de-a lungul vieții, cercetătorii au putut să compare vârsta actuală a creierului cu diverși factori de pe parcursul vieții.

Participanții aveau toți între 69 și 72 de ani, dar vârstele estimate ale creierului lor variau între 46 și 93 de ani.

Cercetătorii au putut explica aproximativ o treime din variabilitatea vârstei creierului, analizând diferiți factori de pe parcursul vieții participanților.

Ce a revelat sănătatea precară a inimii?

Persoanele cu sănătatea precară a inimii la vârsta de 36 sau 69 de ani aveau o sănătate mai proastă a creierului, la fel ca cei cu boli cerebrovasculare (referitoare la fluxul sanguin și vasele de sânge din creier) identificate la RMN. Acest lucru se aliniază cu un studiu anterior condus de profesorul Schott, care a constatat că hipertensiunea arterială la vârsta de 36 de ani a prezis o sănătate mai proastă a creierului la sfârșitul vieții.

Studiul nu a identificat nicio asociere între funcția cognitivă din copilărie, nivelul de educație sau statutul socioeconomic și un creier îmbătrânit prematur.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că vârsta mai mare a creierului a fost asociată cu o concentrație mai mare de proteină ușoară neurofilamentară (NfL) în sânge. Se crede că creșterea NfL apare din cauza leziunilor celulelor nervoase și este din ce în ce mai recunoscută ca fiind un marker util al neurodegenerării.

Sănătatea precară a inimii în tinerețe ne afectează la bătrânețe

„Studiul Insight 46 ajută la dezvăluirea mai multor informații despre relația complexă dintre diferiții factori care influențează sănătatea creierului oamenilor de-a lungul vieții”, a declarat dr. Sara Imarisio, de la Alzheimer’s Research UK.

„Folosind învățarea automată, cercetătorii din acest studiu au descoperit și mai multe dovezi că sănătatea precară a inimii la vârsta mijlocie este legată de o mai mare contracție a creierului la bătrânețe. Le suntem incredibil de recunoscători grupului dedicat de indivizi care și-au pus la dispoziție întreaga viață pentru știință, făcând posibilă această cercetare”, a încheiat ea.

Vă recomandăm să citiți și:

Unde se află conștiența în creier? Iată concluziile celui mai nou studiu!

Stresul ar putea fi benefic pentru funcționarea creierului. Ce au descoperit oamenii de știință?

Există două tipuri de narcisism, iar diferența dintre acestea este una critică

Dieta cu căpșune ar putea combate boala Alzheimer